Drept procesual t2

Nr. __________/SNTOBC/__________
APROB,
Comisar şef de poliție penitenciară Vasile SCUTARU
DIRECTOR Ș.N.P.A.P. TÂRGU OCNA
CURS DE INIȚIERE A POLIȚIȘTILOR DE PENITENCIARE
– Agenți din cadrul sectorului siguranța deținerii
și regim penitenciar –
NOȚIUNI DE DREPT PENAL ȘI
DE PROTECȚIE A DREPTURILOR OMULUI
III. Noțiuni de drept procesual penal
Tema nr. 2
PUNEREA ÎN EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR PENALE
PROPUN SĂ APROBAȚI,
Comisar şef de poliție penitenciară
Ioana Manuela CHIȚOIU
Director adjunct pentru învăţământ
ÎNTOCMIT,
Agent principal de poliție penitenciară
Andrei HANGANU
Profesor științe juridice și socio-umane
2021
1
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
După parcurgerea acestei teme, elevii vor fi capabili:
• să precizeze care este actul final al procesului penal;
• să identifice caracterul hotărârilor penale;
• să specifice momentele la care hotărârile judecătoreşti penale rămân
definitive;
• să precizeze cui revine competenţa punerii în executare a hotărârilor penale;
• să analizeze modul de punere în executare a mandatului de executare
pedepsei închisorii;
CONŢINUTURI:
1. Punerea în executare a pedepselor principale.
2. Mandatul de executare a pedepsei.
TIMP ALOCAT: 2 ore
TIP DE LECŢIE: mixtă – de comunicare a noilor cunoştinţe.
– de fixare și sistematizare.
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:
•
•
•
•
•
•
•
Expunerea didactică;
Conversaţia – dezbatere/examinatoare
Explicația
Problematizarea
Verificare orală/scrisă curentă
Apreciere verbală
Descoperirea dirijată
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
•
•
•
•
•
•
suportul de curs;
codul de procedură penală;
fişe de lucru;
calculator/laptop;
Prezentări Power Point
Aplicație online – Zoom cloud meetings
2
BIBLIOGRAFIE:
• CARMEN SILVIA PARASCHIV, MIRCEA DAMASCHIN – Drept procesual penal,
Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004;
• MIHAIL UDROIU – Fișe de procedură penală, partea generală, partea specială, Ed.
Universul Juridic, București, 2018;
• CORINA VOICU, ş.a. – Noul Cod de procedură penală. Ghid de aplicare pentru
practicieni, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2014;
• NICOLAE VOLONCIU – Tratat de procedură penală – parte specială, vol.II , Ed.
Paideia, Bucureşti, 1996;
• GH.NISTOREANU, ş.a. – Drept procesual penal, Ed. Europa Nova, Bucureşti 1996;
• CORINA VOICU, ş.a. – Noul Cod de procedură penală. Ghid de aplicare pentru
practicieni, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2014;
• ION POIANĂ, LAURA CODRUŢA KÖVESI – Procedură penală – partea specială,
Ed. ALMA MATER, Sibiu, 2006.
• Noul Cod de procedură penală – Legea nr. 135/2010, modificat şi completat prin
Legea nr. 255/2013;
3
Noțiuni de DREPT PROCESUAL PENAL
Tema nr. 2
PUNEREA ÎN EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR PENALE
1. Punerea în executare a pedepselor principale
Dispoziții generale
cea de-a treia fază a procesului penal, ce este necesară
Punerea în executare a
în vederea finalizării activităţii procesual penale.
hotărârilor penale
Hotărârile penale legale şi temeinice ar avea o valoare pur formală dacă nu s-ar prevedea
prin lege măsuri de executare a acestora.
Hotărârile definitive ale instanţelor de judecată sunt considerate ca fiind expresia aflării
adevărului asupra cauzei care a făcut obiectul judecăţii şi devin executorii, bucurându-se de
autoritatea de lucru judecat.
Lucrul judecat respectiv, soluţia
cuprinsă în hotărârea definitivă a
instanţei, se consideră că este
rezolvarea legală a cauzei penale.
dă naştere dreptului subiectiv pe baza căruia
organele judiciare competente trec la executarea
dispoziţiilor cuprinse în hotărâre şi împiedică
începerea unui nou proces împotriva aceleiaşi
persoane şi cu privire la aceeaşi faptă.
Autoritatea de lucru judecat are următoarele efecte:
efectul pozitiv, executoriu. Autoritatea de
lucru judecat naşte dreptul pentru organul
competent de a pune de îndată în executare
dispoziţiile cuprinse în hotărârea definitivă;
efectul negativ, care se materializează în
împiedicarea aducerii din nou spre
rezolvare a procesului penal în care s-a
dat o soluţie definitivă şi irevocabilă.
Observație
❖
❖
Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive.
Dispoziţiile unei hotărâri penale pot fi puse în executare numai dacă sunt definitive.
Întrucât pentru punerea în executare a hotărârilor condiţia esenţială este ca acestea
să fie definitive, trebuie cunoscut momentul în care o hotărâre penală poate fi considerată
ca fiind definitivă.
Momentul la care hotărârile judecătoreşti penale rămân definitive
A. Rămânerea definitivă a hotărârii primei instanţe
4. la data pronunţării
hotărârii prin care s-a
respins apelul sau, după
caz, contestaţia.
1. la data pronunţării, când hotărârea nu
este supusă contestaţiei sau apelului;
2. la data expirării termenului de apel sau de introducere
a contestaţiei:
a) când nu s-a declarat apel sau contestaţie în termen;
b) când apelul sau, după caz, contestaţia declarată a fost
retrasă înăuntrul termenului;
3. la data retragerii apelului sau, după caz, a contestaţiei, dacă
aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel sau de
introducere a contestaţiei;
4
B. Rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de apel şi a hotărârii pronunţată în calea de atac
a contestaţiei:
Hotărârea instanţei de apel rămâne
definitivă la data pronunţării acesteia,
atunci când apelul a fost admis şi procesul
a luat sfârşit în faţa instanţei de apel.
Hotărârea pronunţată în calea de atac a
contestaţiei rămâne definitivă la data
pronunţării acesteia, atunci când contestaţia a
fost admisă şi procesul a luat sfârşit în faţa
instanţei care o judecă.
Instanţa de executare
Executarea hotărârilor penale definitive se
face de instanţa care a judecat cauza în
prima instanţă.
Instanţa de executare este întotdeauna prima instanţă
de judecată, indiferent dacă cele dispuse au fost
pronunţate de această instanţă, sau de instanţa
ierarhic superioară ori de instanţa de apel.
OBSERVAȚII :
❖ Când hotărârea rămâne definitivă în faţa instanţei de apel sau în faţa instanţei ierarhic
superioare, aceasta trimite instanţei de executare un extras din acea hotărâre, cu datele
necesare punerii în executare, în ziua pronunţării hotărârii de către instanţa de apel sau, după
caz, de către instanţa ierarhic superioară.
❖ Dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile şi în cazul hotărârilor nedefinitive, dar executorii, cu
excepţia celor privind măsurile de siguranţă, măsurile asigurătorii şi măsurile preventive, care se
pun în executare, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră
preliminară sau de instanţa care le-a dispus.
Instanţa de executare deleagă, anual, unul
Judecătorul delegat cu executarea
sau mai mulţi dintre judecătorii săi pentru
efectuarea punerii în executare.
Punerea în executare a pedepselor principale
Pedeapsa închisorii şi pedeapsa detenţiunii pe viaţă
emiterea mandatului de executare.
Cuprinde: denumirea instanţei de executare, data emiterii,
datele privitoare la persoana condamnatului, numărul şi data
hotărârii care se execută şi denumirea instanţei care a pronunţato, pedeapsa pronunţată şi textul de lege aplicat, pedeapsa
accesorie aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive ori al
arestului la domiciliu, care s-a dedus din durata pedepsei,
menţiunea dacă cel condamnat este recidivist, precum şi, după
caz, menţiunea prin care persoana vătămată a solicitat
înştiinţarea cu privire la eliberarea în orice mod a condamnatului,
ordinul de arestare şi de deţinere, semnătura judecătorului
delegat, precum şi ştampila instanţei de executare.
se pun în executare prin
Se emite de judecătorul delegat
cu executarea în ziua rămânerii
definitive a hotărârii la instanţa
de fond sau, după caz, în ziua
primirii extrasului din acea
hotărâre,
când hotărârea
rămâne definitivă în faţa instanţei
de apel sau în faţa instanţei
ierarhic superioare, cu datele
necesare punerii în executare și
se întocmeşte în 3 exemplare.
5
2. Mandatul de executare a pedepsei
În cazul în care cel condamnat se află în stare de libertate, odată cu emiterea mandatului de
executare a pedepsei închisorii sau a pedepsei detenţiunii pe viaţă, judecătorul delegat cu
executarea emite şi un ORDIN prin care interzice condamnatului să părăsească ţara.
se întocmeşte în 3 exemplare şi cuprinde: denumirea
instanţei de executare, data emiterii, datele privitoare la
persoana
condamnatului,
pedeapsa
pronunţată
împotriva acestuia, numărul şi data hotărârii de
condamnare, denumirea instanţei care a pronunţat-o,
numărul mandatului de executare a pedepsei emis pe
numele condamnatului, dispoziţia de interzicere a
părăsirii ţării, semnătura judecătorului delegat, precum
şi ştampila instanţei de executare.
Trimiterea spre executare a mandatului
Pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de executare se trimit două exemplare
organului de poliţie de la
domiciliul sau reşedinţa
condamnatului
în cazul în care acesta nu are domiciliul
sau reşedinţa în România, organului de
poliţie în raza teritorială a căruia se
află instanţa de executare, când
condamnatul este liber
când
condamnatul
este
arestat, directorului locului
de deţinere.
În situaţia în care mandatul de executare conţine erori materiale, însă permite identificarea
persoanei în vederea punerii în executare, în raport cu datele de identificare ale persoanei
existente în evidenţele organelor de poliţie şi hotărârea instanţei de judecată, organul de poliţie
execută hotărârea, solicitând, în acelaşi timp, instanţei de judecată îndreptarea erorilor materiale
sesizate.
Pentru aducerea la îndeplinire a ordinului de interzicere a părăsirii ţării se trimite de îndată
câte un exemplar organului competent să elibereze paşaportul şi Inspectoratului General al Poliţiei
de Frontieră.
Mandatul de executare sau ordinul de interzicere a părăsirii ţării poate fi transmis organelor
competente şi prin fax, poştă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un document
scris în condiţii care să permită autorităţilor destinatare să îi stabilească autenticitatea.
În cazul în care cel condamnat se află în stare de libertate, organele de executare au
obligaţia de a lua măsurile prevăzute de lege în vederea punerii în executare a mandatului de
executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a părăsirii ţării, în ziua primirii acestora.
6
Executarea mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a
părăsirii ţării.
Pe baza mandatului de executare, organul de poliţie
procedează la arestarea condamnatului.
Celui arestat i se înmânează un exemplar al
mandatului şi este dus la locul de deţinere cel mai
apropiat, unde organul de poliţie predă celălalt
exemplar al mandatului de executare. De asemenea,
organul de poliție consemnează într-un procesverbal data la care condamnatul a fost arestat,
proces-verbal pe care-l înaintează instanței.
În vederea punerii în executare a
mandatului emis în executarea unei
hotărâri definitive de condamnare,
organul de poliţie poate pătrunde în
domiciliul
sau
reşedinţa
unei
persoane fără învoirea acesteia,
precum şi în sediul unei persoane
juridice fără învoirea reprezentantului
legal al acesteia.
Dacă persoana condamnată refuză să se
supună mandatului sau încearcă să fugă, va fi
constrânsă la aceasta.
Dacă persoana împotriva căreia s-a emis
mandatul nu este găsită, organul de poliţie
constată aceasta printr-un proces-verbal şi
ia măsuri pentru darea în urmărire, precum
şi pentru darea în consemn la punctele de
trecere a frontierei. Un exemplar de pe
procesul-verbal împreună cu un exemplar
al mandatului de executare se trimit
instanţei care a emis mandatul.
Pe baza ordinului de interzicere a părăsirii
ţării, organele în drept refuză celui
condamnat eliberarea paşaportului sau,
după caz, procedează la ridicarea
acestuia şi iau măsuri pentru darea
condamnatului în consemn la punctele de
trecere a frontierei.
Când condamnatul se află în stare de deţinere :
un exemplar al mandatului de
executare i se înmânează de către
directorul locului de deţinere.
Directorul locului de deţinere consemnează
într-un proces-verbal data de la care
condamnatul a început executarea pedepsei.
O copie de pe procesul-verbal se trimite de îndată
instanţei de executare.
7
Încunoştinţarea despre arestare în vederea executării mandatului
Imediat după arestarea în vederea
executării mandatului, condamnatul
are dreptul de a încunoştinţa personal
sau de a solicita administraţiei locului
de deţinere să încunoştinţeze un
membru al familiei sale ori o altă
persoană desemnată de acesta
despre arestare şi despre locul unde
este deţinut.
Dacă persoana condamnată nu este cetăţean
român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa
sau de a solicita încunoştinţarea misiunii
diplomatice ori oficiului consular al statului al
cărui cetăţean este sau, după caz, a unei
organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu
doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor
din ţara sa de origine, ori a reprezentanţei
organizaţiei internaţionale competente, dacă
este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub
protecţia unei astfel de organizaţii.
8
…