Lucrare de specialitate cercetarea pietei si a nevoilor de consum
Proiect de specialitate
Profil: Servicii
Specializare: Economic
Calificare: Tehnician în activități economice
Promoția 2022
Proiect de specialitate
Tema
Cercetarea pieței și a nevoilor de consum
Cuprins
Capitolul 1 – Date de identificare ale firmei SC ALBALACT SA ……………………………….9
1.1 Forma juridică a firmei…………………………………………………………….9
1.2 Obiectul de activitate……………………………………………………………….9
1.3 Gama de produse a firmei……………………………………………………….10
1.4 Structura organizatorică și organigrama firmei………………………….13
1.5 Istoricul firmei……………………………………………………………………..15
1.6 Piața produsului……………………………………………………………………17
Capitolul 2- COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI…………….…….21
2.1 Conceptul de consumator-tipologia consumatorului………………21
2.2 Nevoile de consum și evoluția acestora……………………………23
2.3 Comportamentul în consum-factori decizionali……………………25
Capitolul 3- CERCETAREA PIETEI…………………………………….……….27
3.1 Conceptul de piata si importanta cunoasterii pietei………………..27
3.2 Investigarea pieței……………………………………………………29
3.3 Forme de cercetare directă…………………………….……………..33
Capitolul 4- Partea practica la SC Albalact SC……………………………………………….38
Bibliografie………………………………………………………………………..48
Anexe…………………………………………………………………………….49
Argument
Scopul acestei lucrări de specialitate este de a oferi o
prezentare și totodată o cercetare a pieței și a nevoilor de
consum al companiei Zuzu. Punctul de pornire al acestei lucrări
a fost baza de cunoștințe teoretice despre cercetarea pieței și a
nevoilor de consum.
Cercetarea pieței este o ramură a marketingului care se
ocupă de culegerea, centralizarea, analiza și interpretarea datelor
din piață referitoare la clienți, produse sau servicii.
In aceasta lucrare se prezintă evoluția firmei de lactate
Zuzu. Am ales acest subiect, cunoscând că laptele este un produs
de bază în alimentația noastră.În primul rând, în primul capitol
Proiectul este comform metodologiei și este structurat pe 2
capitole. În primul capitol, vom face o scurta prezentare a
companiei și a istoricului acesteia. În al doilea capitol vom
prezenta date tehnice despre firmă iar la final vom prezenta
concluziile aferente acestei lucrări de specialitate.
Prea „tanar „ZUZU a ridicat compania Albalact in
totpul firmelor de lactate de succes din Romania.De la lansarea
laptelui din luna martie pana in luna septembrie anul trecut
ZUZU a adus pentru firma Albalact o cifra de vanzari cu 54%
mai mare.Zuzu a reusit sa se impuna exact asa cum a fost
pozitionat pe piata – ca o marca suta la suta romaneasca, un
brand care aduce prospetime intre marcile de import sau
autohtone deja existente pe piata si care ofera produse proaspete,
sigure pentru consum. Suntem nevoiti sa actionam si mai repede
decat pana acum pentru a sustine cererea. Intentionam sa
extindem depozitele din tara, dar mai ales din Bucuresti, de unde
ne vin cele mai multe solicitari pentru produsele “Zuzu”.Daca
romanii nu erau mari bautori de lapte, lucrurile s-au mai
schimbat intre timp. Este vorba de noi nevoi, de interesul
acordat pentru o viata mai sanatoasa sau pur si simplu placerea
de a se alinia noilor “tendinte” ale pietei. Cu toate acestea, un
roman consuma anual 233 de litri de lapte, adica aproximativ
0,65 litri zilnic, in timp ce media unui occidental ajunge la
aproximativ 1,23 litri.
Zuzu se doreste un brand de masa, capabil sa
relationeze cu consumatorul roman prin promisiuni rationale standardul ambalajului si calitatea produsului -, dar si
emotionale – designul distinct al ambalajului;Laptele este un
produs obisnuit, din gama ”Convenience”, motiv pentru care
producatorii trebuie sa surprinda mereu cu idei inovatoare. Mai
dinamic, atragator, fresc sau umoristic, ambalajul este foarte
important in vanzari, el subliniind personalitatea produsului.
O analiza a pietei de iaurt, dominata de un mare
jucator global, a revelat ca oferta dominanta de iaurturi se
serveste de o comunicare stresanta si abordeaza consumatorul pe
temeiuri mai degraba medicale. In jurul acestui insight principal
s-au construit strategia si arhitectura de brand, numele,
identitatea si designul de packaging.
Pentru a se adresa consumatorilor tineri, educati, cu
venituri peste medie din mediul urban, Brandient a creat Zuzú.
Rezultatul este un brand proaspat care comunica instantaneu ca
n-ai nevoie de motive medicale ca sa savurezi un iaurt proaspat
si gustos, ci este suficient sa-ti placa. Piata lactatelor este deja
una dintre cele mai concurentiale, iar miscarile de marketing se
produc cu o viteza tot mai mare.
Capitolul 1-Date de identificare ale firmei S.C
ALBALACT S.A
•
•
•
•
•
•
•
Nume firmă: S.C ALBALACT S.A
Cod unic de indentificare: 1755369
Nr. Registrul Comerțului: J01/70/1991
Anul înființării:1991
CAEN:1051
CAEN descriere: Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor
Adresa: Sat Oiejdea, Comuna Galda de Jos, DN1 KM 392+600, Judet Alba,
Cod postal 517293
• Localitate: Sat Oiejdea, Comuna Galda de Jos, DN1 KM 392+600,
Judet Alba, Cod postal 517293
1.1 Forma juridică a firmei S.C ALBALACT S.A
Forma juridică de constituire: societate pe acțiuni (S.A.)
1.2 Obiectul de activitate a firmei S.C ALBALACT S.A
• CAEN:1051
Albalact are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate si a branzeturilor.
Această clasă include:
9
– prelucrarea laptelui lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat si/sau tratat
la temperatura ridicata
– fabricarea bauturilor pe baza de lapte
– fabricarea smântânii din laptele lichid proaspat, pasteurizat, sterilizat, omogenizat
– fabricarea laptelui praf sau concentrat, îndulcit sau neîndulcit
– fabricarea laptelui sau smântânii în forma solida
– fabricarea untului
– fabricarea iaurtului
– fabricarea brânzei si a laptelui batut
– fabricarea zerului
– fabricarea cazeinei sau lactozei
1.3 Gama de produse a firmei S.C ALBALACT S.A
Gama de produse cuprinde o grupă de mărfuri înrudite prin capacitatea lor de
a statisface o nevoie socialăsau prin caracteristicile fizice și fizice asemănătoare.
Gama de produse prezintă următoarele dimensiuni: lărgime, profunzime și
lungime.
▪ Lărgimea gamei de produse se referă la numărul de liniilor de produse pe
care firma le realizează.
▪ Profunzimea gamei de produse este dată de numărul de produse pe care le
conține o linie de produse.
▪ Lungimea gamei de produsereprezintătotalitatea produselor conținute de
toate liniile de produse dintr-o gamă de produse.
•
•
•
•
•
Firma produce diferite produse cum ar fi:
Linia 1: Lapte- Albalact, Zuzu, Zuzu Bio, Zuzu Dolce, Fulga, Rarăul, Poiana
florilor
Linia 2: Lapte bătut- Albalact
Linia 3: Smântână- Albalact, Poiana florilor
Linia 4: Unt- Albalact
Linia 5: Iaurt- Albalact, Zuzu, Zuzu Divin, Zuzu Dolce, Zuzu Bifidus, Zuzu
Stors, Zuzu Max, Fulga,Poiana florilor
10
•
•
•
•
Linia 6: Sana- Albalact
Linia 7: Chefir – Albalact
Linia 8: Brânzică- Rarăul,
Linia 9: Cașcaval- Rarăul, Poiana florilor
Lărgimea gamei de produse este de 9 linii.
Profunzimea gamei de produse:
Lapte- Albalact: 1 variantă
-Zuzu: 8 variante
-Zuzu Bio: 4 variante
-Zuzu Dolce:1 variantă
-Fulga: 4 variante
– Rarăul: 3 variante
-Poiana florilor: 4 variante
Lapte bătut – Albalact: 2 variante
Smântână- Albalact: 8 variante
-Poiana florilor: 2 variante
Unt- Albalact: 3 variante
Iaurt- Albalact
– Zuzu: 19 variante
-Zuzu Divin: 5 variante
-Zuzu Dolce: 5 variante
-Zuzu Bifidus: 10 variante
-Zuzu Stors: 3 variante
11
-Zuzu Max: 2 variante
-Fulga: 3 variante
-Poiana florilor: 3 variante
Sana- Albalact: 2 variante
Chefir – Albalact: 2 variante
Brânzică- Rarăul: 6 variante
– Fulga: 3 variante
Cașcaval- Rarăul: 6 variante
– Poiana florilor: 2 variante
1.4 Structura organizatorică și organigrama firmei
Structura organizatorică a firmei S.C ALBALACT S.A este de
tip ierarhic-funcțional.
Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor,
subdiviziunilor organizatorice (directii, compartimente) si relatiile
acestora orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale
întreprinderii.
Structura ierarhic-funcţională (mixtă) a apărut după anul 1920
pentru a face faţă nevoilor marii întreprinderi şi reprezintă o simbioză a
12
structurilor ierarhică şi funcţională, conţinând corective destinate să
asigure creşterea funcţionalităţii cadrului organizatoric rezultat.
Structura ierarhic-funcţională prezintă un conţinut complex, ceea
ce o recomandă pentru întreprinderile care desfăşoară activităţi
numeroase şi strâns corelate.
Esenţial pentru acest tip de structură este faptul că prevede
existenţa atât a unor compartimente ierarhice, caracterizate prin
posibilitatea de a da ordine şi dispoziţii denumite line, cât şi
compartimente funcţionale, denumite state majore sau staff, care ajută
liniile ierarhice sub diferite forme, neavând autoritatea de a emite ordine
şi dispoziţii
Organigrama firmei S.C ALBALACT S.A
13
1.5 Istoricul firmei
ALBALACT este singurul producător român de lactate înființat în fosta
industrie comunistă, care în numai câțiva ani de la lansarea primului său brand a
14
ajuns între primii patru jucători din piața românească a lactatelor. Fabrica Albalact
a fost deschisă în anul 1971, într-o vreme în care regimul comunist dorea ca fiecare
județ din România să dezvolte propria industrie alimentară. De-aici și numele
societății, Albalact. În 1999, când ajunsese din păcate la limita falimentului, lipsită
de investiții și tehnologie, fabrica a fost privatizată de stat și a devenit o societate
pe acțiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a cumpărat
pachetul majoritar de acțiuni.
După numai câțiva ani de la privatizare, cu investiții moderne și o strategie
de marketing bine gândită, Albalact a lansat primul său brand sută la sută autohton
– Fulga – care a câștigat rapid un capital de imagine uriaș, devenind unul dintre
cele mai simpatizate mărci românești. Fulga a fost primul brand românesc animat
construit în jurul unui personaj care vorbește și face glume. Fulga a devenit un
simbol pentru copii, simbolul văcuței simpatice, istețe, dar copilăroase și puse pe
soții. Fulga a trecut și ea în 5 ani de zile prin schimbări importante de ambalaj și
imagine, a adus produse inovative pe piață, adresate în special familiilor și copiilor,
iar în 2009 a intrat și în categoria iaurturi. Fulga a rămas însă același copil pe care
îl cunoaștem de câțiva ani: este o văcuță de încredere, care le aduce copiilor lapte
bun și are răspunsuri la toate întrebările.
În 2005, conducerea companiei a decis că este timpul pentru schimbări mai
importante. Atunci, Albalact a trecut printr-un proces de rebranding
complex. Albalact avea nevoie să se raporteze într-un alt fel la mediul
competițional în care intrase. A fost recreată identitatea vizuală de corporație, prin
alăturarea unei inimi, al unui uger de văcuță și al unui șuvoi de lapte – ca o
promisiune a companiei de a oferi „Tot ce-i mai bun din lapte”. Noul brand
corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de tradiția în piață produselor
proaspete, iar pe de altă parte – de calitatea produselor care derivă în primul rând
din zona cunoscută ca un uriaș bazin de lapte de calitate și din tehnologia de
preparare a laptelui.Cu această ocazie, compania a oficializat și marca omonimă
“De Albalact”, sub care acum comercializează pe piață mai multe produse lactate
proaspete.
Mai departe, Albalact a beneficiat de măriri succesive de capital și de
investiții semnficative, management-ul a fost consolidat și a fost implementată o
15
strategie de dezvoltare pe termen lung.
Un an mai târziu, Albalact a lansat și brand-ul Zuzu, care a fost conceput pe
aceeași linie jucăușă și prietenoasă ca Fulga și i-a cucerit pe consumatori la fel de
repede. Zuzu a trecut și el printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine
vegetală mai proaspătă și i-a întărit argumentele raționale. Locul penelor de pe
ambalaj a fost luat de petale de flori vii.
Anii 2007 și 2008 au fost pentru Albalact anii investițiilor majore și ai
consolidării că și companie românească modernă cu viziuni europene. Albalact a
deschis porțile noii fabrici de la Oiejdea, din județul Alba – una dintre cele mai
mari și mai moderne investiții greenfield din Europa Centrală și de Est.
În fabrică de la Oiejdea Albalact produce lapte și produse lactate sub cele
șapte brand-uri ale sale – Zuzu, Zuzu Max, Fulga, Fruzu, Rarăul, De
Albalact și Poiana Florilor.
Albalact și-a continuat planurile de dezvoltare și în 2008 a achiziționat
pachetul majoritar de acțiuni al fabricii Rarăul Câmpulung Moldovenesc, pentru a
intra pe segmentul brânzeturilor. Fabrica Rarăul Câmpulung are o tradiție
îndelungata în producția de brânzeturi și este singura unitate din țară acreditată să
exporte produse în Uniunea Europeană. Astăzi, Albalact deține 99,01% din
pachetul de acțiuni al societății Rarăul Câmpulung Moldovenesc.
RARĂUL SA Câmpulung Moldovenesc a fost privatizată în anul 1994
într-una din primele achiziții de tip MEBO (preluare de către angajați și conducere)
din industria românească de lactate. S.C. Rarăul S.A. are o tradiție de peste 30 de
ani în domeniul producției de brânzeturi, inclusiv produse tradiționale tip cașcaval,
cas și urdă, precum și în producția de lapte pentru consum, unt și lapte praf sub
brandul omonim Rarăul.
Urmare firească a achiziției, în 2010 Albalact a lansat brandul Rarăul și
odată cu el lapte și o gamă bogată de brânzeturi produse după rețete românești care
îmbină experiența și tradiția din zona Bucovinei cu tehnologia modernă și calitatea.
Prin lansarea lactatelor Rarăul, Albalact a transformat un brand local într-un brand
16
național, cu o nouă imagine și un nou concept de poziționare pe piață. Brandul
Rarăul vorbește despre naturalețe, sănătate, frumusețe, călătorii și înglobează tot ce
e mai special din Bucovina.
1.6 Piața produsului
Consumatorii
Fiecare gamă de produse Albalact se adresează unui segment
diferit de piață, firma urmărind acoperirea a cât mai multe segmente
de piață fără să existe suprapunere de branduri.
Astfel,marca Fulga, făcând parte din segmentul laptelui
ultrapasteurizat, este considerat produs premium și se adresează
persoanelor care preferă o alimentație ratioanala și mai ales siguranță
în consum.Marca Zuzu se adresează în primul rând persoanelor
tinere, independente, moderne și bine informate, dar și familiilor din
mediul urban.
Produsele marca Albalact, nebeneficiind de o diferențiere de
imagine, sunt adresate persoanelor cu venituri mici și medii, dar care
pun preț pe calitatea produselor.
În rândul consumatorilor se numără și firmele de comerț prin
care Albalact își asigurea vânzarea produselor:
hypermarketuri(Carrefour,
Cora),
magazine
cash&carry(Sellgros), supermarketuri(Mega Image, Billa) și
magazine de tip discount(Penny Market, Kaufland).
Furnizorii
Societatea are încheiate contracte comerciale cu ferme,
asociaţiile zootehnice şi societăţile comericale cu capital privat,
precum şi cu producătorii individuali mai mari.
17
Materia primă necesară derularii activității Albalact se asigură
prin: 67 centre de colectare, 21de ferme colaboratoare, o fermă proprie
(amplasată în Vaidei, Hunedoara) care asiguăa colectarea a
aproximativ 8000 litri lapte zilnic (reprezentând 15% din materia
primă).
De la acestea se ridica zilnic laptele colectat, iar aceste surse au
fost modernizate astfel încat să se conformeze normelor europene.
Concurența
Grupul Albalact își menține poziția de top în clasamentul celor mai mari
producatori de produse lactate. Astfel, Albalact își consolidează poziția
pe piața produselor lactate din Romania, devenind practic unul din cei
mai importanți producători de produse lactate din țară. Principalii
concurenți ai Albalact sunt: Covalact, Danone, LaDorna, Prodlacta,
Macromex, Friesland.
Pe piață lactatelor ponderea cea mai importantă a vânzărilor
este deținută de laptele de consum. Acestea înregistrează, potrivit
unor estimări ale producătorilor din anul 2021 aproape 3 sferturi din
piață. Se constată existența pe piață românească a unui număr mare
de mici producători locali aceștia făcând eforturi mari pentru
realizarea investițiilor în modernizare, condiție obligatorie după
aderare. Cele mai puternice firme de pe piață laptelui sunt
LaDorna(cu mărcile LaDorna și Lady Milk), firma Albalact( cu
Fulga și Zuzu), și Friesland( cu mărcile Milli, Oke, Cedra(care
aparține operatorului local preluat de Friesland, Napolact))
Conform unor studii efectuate de MEMRB în anul 2020, pe
piață iaurturilor există un număr de circa 24 de branduri active la
18
nivel regional și național( au o prezență constantă în piață).
Principalii concurenți direcți ai firmei Albalact pe segmentul iaurturi
sunt: Danone(mărcile Activia, Actimel, Natural, Cremoso,
Casa bună, Savoarea, Delicios, Frutissima), Friesland( cu mărcile
Milli, Mili ispita fructelor, Mili simplu și pur, Oke), Covalact( cu
mărcile Covalact și Câmpina), Lacta, Lactag, Ehrmann AG
Germania/Randler Group, Dorna Lactate(cu marca LaDorna).
Pentru segmentul sana și lapte bătut cei mai importanți
concurenți sunt Danone( lapte bătut), Fresland(cu marca Milli și
Oke-lapte bătut și sana), Covalact( lapte bătut și sana), Lacta(sana și
lapte bătut), Lactaprod( Mărcile Pacolact și Pacolactate-sana și lapte
bătut). Concurență este între firme este foarte puternică pe acest
segment, producătorii consolidându-și poziția în așteptarea extinderii
pieței, o dată cu aderarea.
Pe segmentul brânză proaspătă, concurenții firmei Albalact sunt
Friesland(cu marca Milli și Oke), Covalact, Napolact, Dorna Lactate.
Pe segmentul brânză topită și crema de brânză piață este concentrată
la nivelul unui număr mic de firme, cei mai importanți concurenți
fiind:
Hochland
România/Whiteland(lider
de
piață),
Friesland(mărcile Oke și Frico).
Piață untului deși mică că dimensiuni, este aglomerată. Primele
cinci firme dețîn o cota de piață cumulată de 60,7% că volum al
vânzărilor. Cei mai importnati jucători pe acest segment sunt:
Friesland (cu Napolact), Covalact, Lactalissi Meggle. Albalact se
numără și ea printre cei cinci jucători importanți.
19
Capitolul 2 – COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
2.1 Conceptul de consumator-tipologia consumatorului
În general, când se vorbeşte despre consumator, se face referire la o
persoană fizică ce consumă în scop particular şi neprofesional, produse şi servicii
oferite pe piaţă de producători, distribuitori-vânzători şi furnizori. Această definiţie
evidenţiază trei caracteristici principale.
Politică şi dreptul consumatorului, privite din perspectivă largă, implică
toate categoriile de bunuri şi servicii şi se referă la toţi agenţii economici care
intervin în producţia şi/sau circulaţia bunurilor şi serviciilor, indiferent de stadiul
circulaţiei acestora;
Noţiunea de consumator trebuie înţeleasă în contextul în care consumatorul
este perceput nu doar că un individ sau partener în schimburile comerciale de
mărfuri ci şi că reprezentant al unor interese colective, alături de ceilalţi
indivizi care formează grupul consumatorilor. Dimensiunea colectivă a
drepturilor şi politicii consumatorului trebuie percepută în condiţiilereanalizării
rolului consumatorului faţă de agenţii economici.
Conceptul de consumator este un concept unic, dar difuz în sensul că
statutul de consummator este valabil pentru fiecare dintre noi, dar grupul
consumatorilor este prin natură lui eterogen. De exemplu, consumatorul nu
acţionează în procesul de consum că un producător, dar producătorul este în acelaşi
timp şi consumator. Consumator este orice agent economic care acţionează pe
piaţă pentru a-şi procura bunurile şi serviciile necesare satisfacerii nevoilor.
20
Consumul poate fi:
1. intermediar- folosirea bunurilor şi serviciilor pentru producerea altor bunuri şi
servicii;
2. final- consum destinat satisfacerii directe a nevoilor. În analiză
consumatorului, a comportamentului său raţional se are în vedere
consumul final. Consumul final reprezintă folosirea bunurilor şi serviciilor de
către populaţie şi de către administraţii pentru satisfacerea directă a nevoilor
umane, individuale şi colective.
Un consumator responsabil:
1. Se informează cu privire la caracteristicile esenţiale ale produselor şi serviciilor
oferite pe piaţă, prin citirea elementelor de identificare şi caracterizare a
acestora, înscrise la vedere, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare
sau în cartea tehnică, a instrucţiunilor de folosire ce însoţesc produsul sau
serviciul;
2. Înainte de a cumpăra, trebuie să cunoască informaţii despre:
– denumirea produsului, denumirea şi/său marca producătorului, adresă
producătorului, cantitatea şi, după caz, termenul de garanţie, de valabilitate sau
dată durabilităţii minimale, principalele riscuri previzibile, modul de
utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau păstrare, despre
contraindicaţii, precum şi despre valoarea nutritivă la produsele alimentare
preambalate şi despre ţara producătoare, în cazul produselor din import;
-categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanţie, tariful,
riscurile previzibile şi, după caz, declaraţia de conformitate;
– prevederile contractului de vânzare – cumpărare, inclusiv cele privind
caracteristicile calitative şi condiţiile de garanţie,
-indicarea exactă a preţurilor sau tarifelor, precum şi stabilirea cu exactitate a
condiţiilor de credit şi a dobânzilor.
21
2.2 Nevoile de consum și evoluția acestora
Nevoile de consum constau din resimţiri, aspiraţii şi aşteptări ale oamenilor de a-şi
însuşi bunuri și servicii, efectiv dobândite în funcţie de gradul de dezvoltare
economică şi tehnică existente la un moment dat, precum şi de nivelul de cultură şi
civilizaţie.
Că să consume, omul trebuie să producă, să desfăşoare o muncă productivă,
economică, ce constituie latura inseparabilă a acţiunii sociale respectiv cea mai
cuprinzătoare activitate care îl delimitează pe om că specie.
Un element esenţial al justiţiei sociale este că fiecare generaţie de
oameni să redea societăţii cât consumă, cât primeşte de la această şi în acelaşi
timp, pentru progresul general este esenţial că fiecare generaţie să-şi aducă
contribuţia la tezaurul de valori materiale şi spirituale ale umanităţii.
Trăsăturile nevoilor de consum:
Nevoile de bunuri materiale şi servicii pot fi:
Personale – care se regăsesc la nivelul fiecărei fiinţe umane;
Nevoi de grup – sunt cele care se formează ad-hoc sau instituţionalizat;
Nevoi generale- sunt cele de ansamblu care se formează la nivel de ţară,
zonă sau chiar la nivel global.
Nevoile de consum ale oamenilor se caracterizează prin anumite trăsături:
sunt nelimitate ca număr;
sunt limitate în capacitate;
sunt complementare.
Nevoile de consum au şi anumite limite:
O primă formă a limitei de consum este cea impusă de stat;
O a doua formă de limitare a nevoilor de consum vine din partea
producătorilor(creatorilor);
Cea de a treia limită a consumului este dată de însăşi colectivitatea
consumatorilor(numărul şi veniturile)
Nevoile de consum ale populaţiei se clasifică astfel:
Nevoi fiziologice, care se situează la baza piramidei nevoilor şi care asigură
subzistenţa, supravieţuirea. În general, cadrul juridic al fiecărei ţări reglementează
22
un nivel minim de salariu, care să asigure un standard de viaţă rezonabil fiecărui
cetăţean.
Nevoi de siguranţă, care se referă la preocuparea omului pentru propria
securitate, precum şi a familiei sale, în cazuri de boală, accidente, şomaj. Aceste
nevoi sunt acoperite prin taxe speciale prelevate din fondul de salarii şi prin
contracte de asigurare.
Nevoi de apartenenţă la grup, care se referă la nevoia de comunicare cu
alţii, de a oferi şi simţi afecţiune, de a avea familie, prieteni, colegi.
Nevoi de stimă, care se referă la sentimentele de autoîncredere, de
libertate, de apreciere, de recunoaştere şi de prestigiu.
Nevoi de autoperfecţionare, care constau în atitudini ale individului
pentru autodepăşire a propriilor performanţe, pentru instruire continuă.
Analizând piramida nevoilor umane a lui Maslow rezultă că oamenii au
nevoi cu character individual, care să le asigure traiul (hrană, adăpost,
îmbrăcăminte, mijloace de transport şi de comunicare, etc), care diferă de la
persoană la persoană, în funcţie de preferinţe, sex, vârstă, ocupaţie, mediul social
în care trăieşte, aria geografică, obiceiuri şi tradiţii, etc. Aceste nevoi sunt
satisfăcute prin achiziţia bunurilor necesare de pe piaţă la un preţ determinat de
regulă de cerere şi ofertă, prin competiţie sau concurenţă. Bunurile achiziţionate
pentru satisfacerea nevoilor individuale sunt bunuri private.
Evaluarea consumului şi a nevoilor sociale devine dificilă, dar necesară
pentru cunoaşterea volumului şi tendinţelor de consum de produse şi servicii ce
trebuiesc realizate de societate. Este foarte greu de stabilit graniţa dintre
nevoile vitale, esenţiale care trebuiesc introduse în minimumul de existenţă
şi nevoile secundare, graniţă care este de natură istorică, progres tehnic,
educaţională, organizare socială, sistem politic etc.
Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare
a specialiștilor în marketing, întrucât ei pot află cum își aleg cumpărătorii
bunurile și serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii,
factorii care le influențează alegerea.
Creșterea complexității vieții economice, a condus la necesitatea
cunoașterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai
amplu și mai complicat, ceea ce impune studierea separată a celor două
componente intrinseci: comportamentul omului în calitate de producător de bunuri
și servicii și comportamentul lui de consumator.
23
2.3 Comportamentul în consum-factori decizionali
Una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra
cărora firma nu are control dar pe care încearcă să o influențeze în
sensul dorit este consumatorul.
Comportamentul cumpărătorului cuprinde toate acțiunile implicate în
alegerea, cumpărarea, utiliazarea și abandonarea de produse și servicii. Este bine
știut faptul că un consumator are un anumit comportament în ceea ce privește
actele decizionale, ce se leagă în mod direct de modul de obținere și de utilizarea
de bunuri și servicii în scopul final al satisfacerii nevoilor actuale sau
viitoare. De asemenea acest comportament include și procesele decizionale care
preced actele decizionale.Comportamentul unui consumator este dinamic, în
continuă schimbare și evoluție în funcție de modă și care ține pasul cu schimbarea
concepțiilor și condițiilor sociale, determină interacțiuni, deoarece inevitabil
gândurile și emoțiile dau valoare comportamentului și determină schimburi, de
asemenea în scopul satisfacerii de interese reciproce.
În analiză comportamentului consumatorilor marketerii trebuie să
aibă în vedere următoarele trăsături :
– comportametul consumatorului este dinamic, există foarte puține reguli
absolute ale comportametului uman;
– comportametul consumatorului determină interacțiuni, fiind necesar să se
cunoască ce cred consumatorii (percepție), ce simt (impresie) și ce fac (conduită),
precum și care sunt factorii care îi influențează (mediul înconjurător);
– comportametul consumatorului determina schimburi între participanții la procesul
de vânzare-cumpărare;
– consumatorii sunt foarte diferiți unul de celălalt;
– consumatorii acționează mai degrabă emoțional decât rațional și pot acționa
diferit în momente de timp distincte;
– comportamentul consumatorului poate fi influențat, acesta poate învață
și își poate schimbă atitudinile și comportamentul.
Factorii care detemină comportamentul consumatorilor referitor la
cumpărarea unui bun sau serviciul nu se referă doar la necesitățile fizice (hrană,
adăpost, îmbrăcăminte) și nu depind în exclusivitate de puterea să de
cumpărare (preț, venit). Cele mai multe teorii consider comportamentul
consumatorului că fiind o funcție determinată de factori socio-culturali și de
trăsături personale.
24
Comportamentul consumatorului de servicii este rezultanta a acțiunii a
numeroși factori.
Acțiunea lor se particularizează prin intensitatea mai mare sau mai mică a unora
dintre ei. Dintre influențele direct observabile se detașează factorii specifici de
marketing și cei situationali:
factorii specifici de marketing sunt alcătuiți dintr-o serie de
stimuli continuti de
componentele mixului. Importantă mai mare a mixului, în servicii, este determianta
de specificul serviciilor, specific regăsit în toate componentele sale;
factorii situationali sunt alcătuiți din elemente specifice momentului și
locului în care se manifestă comportamentul consumatorului. Ei stau la
baza apariției nevoii și deciziei de cumpărare.
În mod frecvent, și în special în cazul bunurilor de folosință îndelungată și
de valoare mare, membrii unei familii, în procesul de luare a deciziei
de cumpărare, pot îndeplini următoarele roluri:
– inițiator (persoană care declanșează ideea cumpărării);
– influențator (persoană ce poate influență, prin experiențe și autoritatea de care se
bucură, evaluarea alternativelor);
– decident (persoană care ia decizia finală de cumpărare);
– cumpărător (persoană ce desfășoară direct tranzacția respectivă);
– utilizator (persoană care deține sau utilizează produsul respectiv).
Capitolul 3- CERCETAREA PIETEI
3.1 Conceptul de piata si importanta cunoasterii pietei
Piața din punct de vedere economic reprezintă spațiul de manifestare a
cererii de bunuri și servicii în corelație cu oferta corespunzătoare și în care se
formează prețul de echilibru.Această reprezintă toată gama de acțiuni prin care
cumpărătorii și vânzătorii intră în contact și schimbă bunuri și servicii, indiferent
de locul în care această se desfășoară.
Elementele pieței și ce reprezintă acestea :
25
A. Spațiul economic – reprezintă spațiul în care se desfășoară activitatea economică
și în care acționează persoane fizice și juridice, careformeaza agenții comerciali.
B. Locul de întâlnire a agenților economici – care se împart inin două mari
categorii : cumpărători și vânzători.
C. Cererea și oferta – sunt două forțe care se întâlnesc și se confruntă în cadrul
pieței din care rezultă economia pe piață.
D. Formarea prețului – la care se vând și se cumpără bunurile economice și în
funcție de care agenții economici se orientează ce sicat să ofere sau să cumpere.
E. Concurența pe piață – reprezintă regulatorul pieței, relația dintre agenții care
acționează în același spațiu economic fiind relație în cadrul căreia fiecare agent
economic urmărește să-și realizeze activitatea și să-și atingă scopurile sale.
In marketing, conceptului de piaţă i se conferă un sens mai larg decât cel
clasic. Astfel, piaţa trebuie privită ca locul real şi imaginar de întâlnire la un
moment dat, a dorinţelor consumatorilor exprimate prin cerere cu cele ale
producătorilor exprimate prin ofertă, locul în care puterile agenţilor care o compun
se confruntă.
De asemenea, apare ca o instituţie ce trebuie să asigure în ultimă
instanţă prin funcţiile sale: libertatea agenţilor economici, suveranitatea
consumatorului, alocarea optimă a resurselor, echilibrul economic pe termen lung.
Nivelurile de definire ale unei piețe sunt următoarele:
– piaţa potenţială – cuprinde totalitatea tranzacțiilor posibil de a fi încheiate. Ea
definește dimensiunea dezirabilă, posibil de atins în viitor a pieței.
– piața efectivă – reunește ansamblul tranzacțiilor realizate într-o perioada de timp.
Căile de extindere a pieței :
-calea extensivă -presupune o creștere a numărului de consumatori;
-calea intensivă -care presupune o crestere a cantitatii medii de produs
consumata de consumatorii actuali
Dacă analizăm situația populației unei zone la un moment dat, pornind de
la probabilitatea de consum a unui produs,aceștia se grupa astfel:
– consumatori
– non-consumatori
1. non-consumatorii relativi: sunt persoane care nu consumă produsul în momentul
de față din motive diverse ,motive care pot fi ușor eliminate:lipsa mijloacelor
26
bănești,lipsa timpului destinat cumpărăturii,lipsa informațiilor referitoare la locul și
modalitatea de aces la produs,etc.
2. non-consumatorii absoluți: sunt persoane care nu consumă produsul
din motive bine fundamentate,motive care nu pot fi modificate(starea precară de
sănătate,convingeri de ordin religios sau moral,respecatarea unor principii legate
de alimentația personală,etc.
Indiferent de domeniul de activiate,piață reprezintă pentru orice
inteprindere elementul de referință pentru activitățile pe care le desfășoară.
Cunoașterea pieței întreprinderii este un obiectiv important care se realizează prin
studierea structurii,capacității,ariei pieței și dinamicii pieței.
3.2 Investigarea pieței
În procesul de studiere a pieței,alături de studierea cererii,a ofertei,a
prețurilor,studierea circuitelor informaționale se constituie într-un element la fel de
important.
Pornind de la definiția pieței,studiul pieței constă în culegerea
informațiilor referitoare la categoriile de public ce compun o anumită piață.Orice
studiu de piață are drept scop rezolvarea unei probleme de marketing sau luarea
unei decizii.Drept urmare,volumul și natură informațiilor depind de tipul problemei
la care urmează să se răspundă.
Informațiile utile în cadrul unui studiu de piață pot fi clasificate în trei
mari categorii:
1. informații privind caracteristicile externe ale publicului;
În această categorie sunt incluse anumite informații referitoare
la caracteristicile externe ale
consumatorilor,vânzătorilor,distribuitorilor,producătorilor,etc.,și anume:
numărul lor,repartiția geografică a acestora,repartiția lor în funcție de o
serie de criterii cum ar fi:sexul,vârstă,nivelul de instrucție, nivelul de
venit , categoria socio-profesională în cazul consumatorilor. Aceste informații
sunt ,în general, ușor de descoperit. De obicei sunt obținute prin intermediul unor
studii documentare.
2. informații vizând comportamentul efectiv al publicului;
A două mare categorie de informații referitoare la un anumit public se referă la
modul cum acesta se comportă,acționează în mod efectiv,descriu ceea ce face
27
publicul în cauza.Cu character de exemplu vom menționa în continuare
câteva dintre cele mai frecvente comportamente analizate în cadrul studiilor
de piață:
-comportamentul de consum și de utilizare. Atunci când ne interesează publicul
consummator al unui produs, întrebările la care ar trebui să răspundem sunt
următoarele: Cine consumă? Unde se desfășoară consumul? Când se consumă? Ce
se consumă?;
-comportamentul specific cumpărării, încercând să răspundem la
următoarele întrebări:Cine,când,unde,cât cumpără? Cine ia decizia de cumpărare?
-comportamentul în legătură cu informațiile. Acest tip de comportament este
important în cadrul tuturor politicilor de marketing,dar mai ales în cazul
politicii de comunicare.
Întreprinderea trebuie să dețină cât mai multe informații referitoare cât
la clienții săi actuali cât și, mai ales, la cei potențiali.
comportamentul profesional al distribuitorilor. Întreprinderile, pentru
a-și formula o
poltică adaptată la cerințele și exigențele distribuitorilor,
trebuie să cunoască o serie de elemente
concrete privind activitatea
acestora,și anume:Care sunt produsele care fac obiectivul activității
lor?; De
ce spații dispun diversele categorii de distribuitori?; Care sunt metodele și tehnicile
de vânzare practicate?; Ce tehnici de negociere sunt utilizate sau
preferate de către anumiti
distribuitori?;
– comportamentul concurenților. În ceea ce privește concurență întreprinderea va
fi la current în permanentă cu strategiile și metodele utilizate de către
aceștia, mai ales în ceea ce privește:produsele propuse,prețurile și condițiile
de vânzare practicate,circuitele de distribuție utilizate,organizarea forței de vânzare
proprii,bugetele de promovare de care dispun concurenții etc.
3. informații referitoare la mentalitatea publicului
Pentru a putea gestiona în condiții de maximă eficientă relațiile sale cu
publicul,și mai ales pentru a-l putea influență,întreprinderea trebuie să cunoască
nu doar comportamentul efectiv publicului,ci și comportamentul mental al
acestuia.
Specialiștii din cercetarea de piață au la indemână mai multe metode și
tehnici pe care le pot utiliza în culegerea și interpretarea datelor. O primă
metodă frecvent întâlnită este gruparea cercetărilor în cantitative și calitative.
Cercetarea cantitativă implică utilizarea numerelor, a statisticilor. În general, se
bazează pe culegerea și prelucrarea datelor din populații mari (de oameni, produse,
28
firme, etc). Rezultatul cercetării se exprimă în formă de indicatori (medii, procente,
cuartile, etc), grafice și tabele. Se folosesc frecvent principii ale statisticii
inferențiale, deoarece se lucrează cu eșantione și se
produc estimări. Întrebările la care se răspunde în mod tipic prin cercetări
cantitative sunt: Ce? Cât? Care? Se estimează structuri de piață, indicatori de
creștere, volume. Este fundamentală în luarea deciziilor.
Cercetarea calitativă implică mai mult nuanțele, creează legături cu
zone mai puțîn tangibile. Se bazează cu precădere pe cunoștinte provenind din
sociologie și psihologie. Rolul ei este puternic interpretativ, încercând să ajute la
întrebări precum: Cum? În ce fel? De ce? Rezultatele sunt rapoarte descriptive,
deseori însoțite de citate ale clienților , imagini, fotografii. Este mai puțîn utilizată
că suport al unor decizii radicale dar ajută foarte mult în înțelegerea fenomenelor
de piață. Majoritatea specialiștilor susțin că cele două abordări se completează
reciproc. O cercetare care îmbina ambele perspective poate fi de mare ajutor în
înțelegerea unui fenomen de piață.
Pentru a analiza şi a prelucra diverse categorii de informaţii referitoare la
activitatea care se desfăşoară pe o anumită piaţă, specialiştii de marketing au la
dispoziţie numeroase tehnici de studiu; problema care se ridică în acest caz este
aceea a alegerii celei mai potrivite tehnici.
Pricipalele tehnici de studiere a pieței sunt:
Studiile documentare
În situaţia în care dorim să obţinem informaţii în legătură cu un
anumit subiect sau domeniu, metoda cea mai simplă ar fi să apelăm la
informaţiile deja existente. Dacă aceste informaţii nu sunt publice sau pot fi
accesate mai greu, proprietarul lor este de acord să ni le pună la dispoziţie, le vom
putea utiliza pentru a doua oară.Acesta este motivul pentru care în practică se
utilizează noţiunea de date secundare, iar studiile documentare mai sunt cunoscute
şi sub denumirea de analiza datelor secundare. În acelaşi timp, întreprinderea poate
utiliza ca surse de informare evidenţele sale interne referitoare la evoluţia intrărilor,
a ieşirilor, a mişcărilor de mărfuri, materii prime etc.
Studiile calitative
Studiile calitative, denumite şi studii în profunzime sau studii motivaţionale, au
drept obiect studierea comportamentelor mentale ale publicului, îndeosebi
nevoile, motivaţiile şi atitudinile acestuia. Studiile de tip calitativ se disting de
cele cantitative prin complexitatea metodelor utilizate.Pentru specialiştii de
29
marketing este extrem de importantă cunoaşterea motivaţiilor
consumatorilor, şi nu doar a comportamentelor acestora. Trebuie să ştim nu doar ce
cumpără sau nu un anumit consumator, ci şi de ce se comportă în maniera
respectivă. Informaţiile referitoare la comportamentul consumatorilor sunt destul
de greu de descoperit prin intermediul întrebărilor directe, fie datorită faptului că
oamenii nu conştientizează adevăratele motivaţii, fie ca urmare a faptului că aceştia
ascund anumite lucruri, din diverse motive.
Sondajele
Sondajul reprezintă o tehnică clasică de anchetă, realizată într-un interval
de timp determinat, cu ajutorul unui chestionar. În situaţia în care dorim să ştim
câţi dintre locuitorii unei ţări sunt şi consumatori ai unui anumit produs,
putem apela la o anchetă totală, de tip recensământ, în cadrul căreia vor fi
intervievaţi toţi locuitorii ţării respective. O astfel de anchetă este însă foarte
scumpă, necesită o perioadă de timp considerabilă şi mobilizarea unor resurse
materiale şi umane importante pentru a putea fi realizată. De aceea, se apelează, în
mod frecvent, la estimări în legătură cu domeniul care urmează a fi studiat,
respectiv la cercetarea parţială a colectivităţii totale, prin intermediul unui eşantion.
Se conturează astfel ancheta prin sondaj.
Panelurile
Panelurile, ca tehnici de studiere a pieţei, fac parte din categoria anchetelor
repetitive. Anchetele repetitive constau în a pune, periodic, aceleaşi întrebări unui
public determinat, în scopul determinării evoluţiei în timp a comportamentelor
efective sau afective ale publicului respectiv.
Metodele cantitative cel mai frecvent întalnite sunt sondajele statistice și
anchetele de opinie. Pentru a derula cu rigurozitate un sondaj, trebuie îndeplinite
anumite criterii care să facă posibilă utilizarea statisticii matematice. În măsura în
care aceste criterii nu sunt respectate, posibilitatea estimărilor este redusă.
Metodele calitative cel mai frecvent întâlnite sunt discuțiile de grup și
interviurile în profunzime. Pe ambele direcții există mult mai multe opțiuni, fiind
la latitudinea cercetătorului alegerea metodei optime pentru atingerea anumitor
obiective.
În ultimii ani, există o varietate de abordări care fac dificilă chiar separarea
metodelor în cantiative și calitative. Pe de o parte este o flexibilitate și o inovare
continuă în metodologie. Pe de altă parte, mediul este în schimbare și apar noi
oportunitați, sau noi realități, care nu existau în urmă cu câțiva ani.
30
3.3 Forme de cercetare directă
De cele mai multe ori informațiile obținute din cercetările indirecte, din surse
interne sau externe nu sunt suficiente pentru a fundamenta o anumită decizie de
marketing. Metodele folosite în cercetările directe permit obținerea de
informații direct de la purtătorii lor: consumatori individuali, consumatori
colectivi, utilizatori industriali, intermediari, producători de bunuri și servicii.
Cercetarea directă este :
a) Cercetarea totală sau de masă – presupune includerea în procesul de investigare a
tuturor membrilor colectivității cercetate.
b) Cercetarea selectivă – presupune apelarea la un grup selectat dintre
membrii colectivității cercetate,grup ce poartă numele de eșantion.
Formele cercetării directe sunt:
Observarea
Este o metodă de cercetare directă care nu implică direct purtătorul informației.
Observarea poate fi:
• Observare personală
În acest caz o persoană, vânzătorul sau altcineva,are rolul de a urmări
comportamentul consumatorilor în anumite situații :
– în magazin în timpul actului de vânzare cumpărare;
– în cadrul târgurilor și expozițiilor;
– în restaurante;
– pe stradă sau oriunde există posibilitatea de a obține informații utile.
• Observarea asistată
Poate fi realizată:
– mecanic cu ajutorul unor dispozitive care pot înregistra elemente
relevante ale comportamentului consumatorului;
– electronic cu ajutorul computerului și a Internetului.
Ancheta
Ancheta sau sondajul de opinie presupune culegerea metodică de informații de pe
teren,lucru ce poate fi realizat cantitativ sau calitativ.
Ancheta sau sondajul presupun în general realizarea unei cercetări pe baza unui
chestionar și necesită parcurgerea următoarelor etape:
31
• Stabilirea obiectivelor cercetării: ce informații dorim să obținem? Pentru ce
sunt necesare aceste informații, decizia pe care trebuie să o luăm este legată de
care din domeniile de activitate ale organizației?
• Limitele anchetei: Buget – câți bani putem să alocăm? Timp – cât timp avem la
dispoziție?
• Stabilirea eșantionului pe care se va realiza cercetarea: determinarea
numărului de persoane ce va face obiectivul anchetei poate fi realizată prin
aplicarea procentului de 10% de la populația totală dar nu mai puțin de 50 de
persoane.
Eșantionul reprezintă o subcolectivitate,extrasă întâmplător din colectivitatea
generală,de la care se preiau informațiile în vederea generalizării ulterioare a
concluziilor cercetării.
Metode de eșantionare:
– Metode aleatoare: toți au aceeași șansă de a face parte din colectivitatea cercetată.
– Metode non probabilistice: procentaj în funcție de sex,vârstă,profesie sau metode
itinerante, alegerea unui parcurs.
• Stabilirea modului de culegere a informațiilor: există diferite modalități de
colectare a informațiilor,fiecare dintre ele prezentând avantaje și dezavantaje.
Interviul personal
Chestionarul poate fi amplu,pot fi arătate monstre de produse,
poze, diagrame. Neînțelegerile sunt clarificate pe loc iar răspunsurile
nesincere pot fi depistate foarte ușor. Intervievatul nu are timp de
gândire,răspunde spontan,pot fi puse întrebări personale și întrebări suplimentare
pentru lămurirea unor aspecte.
Este cea mai avantajoasă metodă din punctul de vedere al rezultatealor
obținute dar și cea mai costisitoare.
– Interviul prin telefon
Poate fi realizat un număr mare de interviuri într-un timp scurt. Operatorii de
interviu pot fi amplasați într-o singură locație și pot fi supravegheați mai
ușor,costul este moderat și asigură o bună acoperire geografică a celor intervievați.
Este mai eficient când trebuie să intervievăm persoane ocupate.
Este tot mai utilizată în ultima perioadă fiind recomandată în cazul persoanelor ce
nu acceptă interviul personal. Durata medie a unei convorbiri este de 10 minute,iar
răspunsurile sunt consemnate de operatorul de interviu.
– Interviul prin poștă
32
Ancheta poate cuprinde o largă arie geografică,iar costul este redus pentru
un eșantion mare. Chestionarul poate fi mai lung decât cel prin telefon dar mai
scurt ca cel direct.
Intervievatul răspunde fără rețineri și nu mai sunt necesari operatorii de
interviu.
Numărul răspunsurilor poate fi mărit prin folosirea telefonului sau
a posibilității câștigării unor premii în urma completării. Este necesar să trimitem
și un plic timbrat pentru eventualul răspuns. Prezintă eficiență mai mare pentru
organizații recunoscute cu grad sporit de credibilitate.
– Interviul prin Internet
Această metodă este foarte flexibilă deoarece intervievații pot participa activ în
cazul anchetelor prin intermediul chat-ului iar costurile sunt moderate.
Este cea mai nouă metodă care încă nu este îndeajuns studiată și pusă la punct.
• Elaborarea chestionarului
Presupune parcuregerea următoarelor etape:
– Definirea clară a informațiilor ce trebuie obținute cu ajutorul chestionarului;
– Formularea întrebărilor care să conducă la obținerea informațiilor;
– Aranjarea întrbărilor într-o ordine logică;
– Pretestarea chestionarului pe un eșantion mic de interlocutori (anchetă pilot);
– Analiza rezultatelor anchetei pilot din punct de vedere al relevanței informațiilor
și a posobilităților de tabelare a datelor;
– Definitivarea chestionarului în funcție de rezultatele anchetei pilot
Este necesar ca la începuul chestionarului să includem câteva fraze în care
să explicăm ce urmărește cercetarea,scopul cercetării,să mulțumim repondentului
și să îl asigurăm de confidențialitatea informațiilor pe care le oferă.
Chestionarul grupează întrbările în funcție de informațiile pe care le
urmărește. Se va crea o alternanță a diferitelor tipuri de întrebări. Într-un chestionar
putem folosi întrebări închise și întrebări deschise,fiecare din aceste categorii de
întrebări având mai multe variante.
Întrebări închise:
– Întrebare dihotomică: e posibilă alegerea unui singur răspuns din două.
– Întrebare nominală: e posibilă alegerea unui singur răspuns din mai multe
variante
– Întrebare ordinală: e posibilă alegerea mai multor răspunsuri în ordine.
– Întrebare cu alegere multiplă: e posibilă alegerea mai multor
răspunsuri dintre variantele propuse.
33
– Întrebări semantice: e posibilă alegerea unui singur răspuns dintr-o scală de
minimum 3 variante.
Întrebări deschise:
– Întrebări text: reponderentul poate răspunde liber,nici un răspuns nefiind
preindicat.
Într-un chestionar este indicat să fie utilizate și întrebări filtru sau de
control pentru a verifica sinceritatea repondenților și corectitudinea informațiilor
obținute. În încheiere este util să inserăm întrebări de indentificare cu privire la:
vârsta,sexul,statutul social al repondentului.
•
Realizarea anchetei
Chestionarul va fi aplicat pe eșantionul,în zonele și în perioada stabilite și prin
metodelealese.
•
Analiza informațiilor obținute
Răspunsurile sunt triate,fiecare întrebare este prelucrată prin metode specifice.
•
Interpretarea rezultatelor
Sunt realizate grafice și diagrame. Se trag concluziile.
•
Întocmirea raportului
Acesta va cuprinde:
– O introducere,
– Obiectivele cercetării,
– Metodologia de realizare a cercetării,
– Rezultatele obținute în urma efectuării cercetării(tabele,diagrame,grafice),
– Limitele cercetării,
– Concluziile și recomandările rezultate
34
Capitolul 4-Partea practica la S.C ALBALACT S.A
Pentru partea practică la S.C ALBALACT S.R.L am realizat un chestionar și pe
baza acestuia au ieșit următoarele rezultate:
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
Bibliografie
https://www.albalact.ro/branduri/
https://www.listafirme.ro/albalact-sa-1755369/
Balaure V. (coord.), Marketing, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002 2. Cetina
45
Anexe
46
47
…
